BĂIEȘÍȚĂ1, băieșițe, s. f. Femeie care servește la o baie1 publică. – Băiaș + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂIEȘÍȚĂ2, băieșițe, s. f. (Reg.) 1. Soție de băieș. 2. Femeie care lucrează într-o mină. – Băieș + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂIEȘÍȚĂ1 ~e f. Femeie care servește la o baie publică. /băiaș + suf. ~iță
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂIEȘÍȚĂ2 ~e f. 1) Muncitoare care lucrează într-o mină (de aur). 2) Soție a băieșului. /băieș + suf. ~iță
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂIEȘÍȚĂ1, băieșițe, s. f. Femeie care servește la o baie publică. – Din băiaș + suf. -iță.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂIEȘÍȚĂ2, băieșițe, s. f. (Reg.) 1. Soție de băieș. 2. Femeie care lucrează într-o mină. – Din băieș + suf. -iță.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂIEȘÍȚĂ s. v. mineriță.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
băieșíță (femeie care servește într-o baie publică, soție de băieș) s. f., g.-d. art. băieșiței; pl. băieșíțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink