BĂDÍCĂ, bădici, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Bade + suf. -ică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂDÍCĂ, bădici, s. m. (Pop.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Din bade + suf. -ică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂDÍCĂ s. v. bădiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bădícă s. m., g.-d. art. bădíchii/bădícăi; pl. bădíci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bădíca m. fără pl., voc. bădică. Dim. d. badea și bădia. – În est. gen. bădicăĭ, în vest bădichiĭ sau (ob.) al luĭ b. Și bădița.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink