BÂLDÂBẤC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă; bâltâc. – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂLDÂBÂC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de căderea bruscă a unui corp în apă) Știobâlc. /Onomat.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂLDÂBẤC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de rostogolirea și căderea unui corp în apă. – Onomatopee.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂLDÂBÂC interj. (rar) bâltâc!, (pop.) știobâlc!, (Mold.) huștiul(i)uc!, (Transilv.) știuldic!, (prin Munt.) tâlbâc! (~!, în apă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bâldâbâc interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bîldîbî́c (vest), interj. care arată huĭetu căderiĭ unuĭ corp greŭ în apă, ca și huștĭuluc. – Și hîldîbîc, bîltîbîc și hîltîbîc; în Dolj (Doina, 2-3, 39) bobîldîc (rudă cu bîltîc și cu bîltîciĭ și, maĭ pe departe, cu turc. ğunbadak, căzut făcînd „bîldîbîc” și ğunbul, hîltîc. Cp. și cu berbeleacu. V. bulbuc, bîca, leop).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink