BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s. f. Faptul de a bâjbâi; bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură. [Pr.: -bâ-ia] – Bâjbâi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s. f. Faptul de a bâjbâi.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂJBÂIÁLĂ s. bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, orbecăială, orbecăire, orbecăit, (înv. și reg.) orbecare. (~ prin întuneric.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bâjbâiálă s. f., g.-d. art. bâjbâiélii; pl. bâjbâiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink