AZOTÍT, azotiți, s. m. Sare a acidului azotos; nitrit. [Var.: azotítă s. f.] – Din fr. azotite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AZOTÍT s.m. Sare a acidului azotos; nitrit. [< fr. azotite].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AZOTÍT s. m. sare a acidului azotos; nitrit. (< fr. azotite)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AZOTÍT s. (CHIM.) nitrit. (~ul este o sare a acidului azotos.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

azotít s. m., pl. azotíți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*azotít n., pl. e (d. azot). Chim. Sare rezultată din combinarea aciduluĭ azotos c´o bază.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink