AUTOTRACȚIÚNE s. f. Tracțiune care se face cu mijloace auto² proprii. [Pr.: a-u-to-trac-ți-u-] – Auto² + tracțiune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOTRACȚIÚNE f. Tracțiune care se face cu mijloace auto. /<fr. autotraction
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOTRACȚIÚNE s.f. Tracțiune făcută cu mijloace automobile. [Cf. fr. autotraction].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOTRACȚIÚNE s. f. tracțiune cu mijloace automobile. (< fr. autotraction)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOTRACȚIÚNE s. f. Tracțiune care se face cu mijloace auto. – Din auto² + tracțiune.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

autotracțiúne s. f. (sil. a-u-to-trac-ți-u-), g.-d. art. autotracțiúnii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink