AUTOSTIVUITÓR, autostivuitoare, s. n. Mașină de stivuit. [Pr.: a-u-to-sti-vu-i-] – Auto2 + stivuitor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autostivuitór s. n. (sil. a-u-) → stivuitor
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autostivuitoáre s.f. Mașină cu ajutorul căreia se fac stive ◊ „Munca grea a docherilor e tot mai mult despovărată astăzi [...] prin folosirea macaralelor, benzilor transportoare, a autostivuitoarelor.” Sc. 17 I 63 p. 1 (din auto2- + stivuitoare)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink