AUTOMĂTURĂTOÁRE, automăturători, s. f. Autovehicul pentru măturatul străzilor. [Pr.: a-u-] – Auto2 + măturătoare.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
automăturătoáre s. f. (sil. a-u-) → măturătoare2
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
automăturătoáre s.f. Vehicul pentru măturatul și curățatul străzilor ◊ „Alte treizeci de mașini (automăturători) au curățit zăpada de pe principalele artere.” I.B. 18 XII 61 p. 1 (din auto2- + măturătoare; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 236; Graur T. 268; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink