AUTOINSTRUÍ, autoinstruiesc, vb. IV. Refl. A se instrui ca autodidact. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + instrui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOINSTRUÍ vb. IV. refl. A se instrui singur. [< auto¹- + instrui].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOINSTRUÍ vb. refl. a se instrui singur. (< auto¹- + instrui)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autoinstruí vb. (sil. a-u-to-in-) → instrui
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink