AUTOHEMOTERAPÍE, autohemoterapii, s. f. (Med.) Hemoterapie ieșită din uz, efectuată cu sângele pacientului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autohémotherapie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOHEMOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament constând din injectarea unei cantități mici de sânge provenit de la același individ. [Gen. -iei. / < fr. autohémothérapie, cf. gr. autos – însuși, haima – sânge, therapeia – tratament].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOHEMOTERAPÍE s. f. hemoterapie din injectarea unei cantități mici de sânge provenit de la același individ; autotransfuzie (2). (< fr. autohémothérapie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autohemoterapíe s. f. (sil. a-u-), art. autohemoterapía, g.-d. autohemoterapíi, art. autohemoterapíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink