AUTODEMASCÁ, autodemásc, vb. I. Refl. A se demasca singur. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + demasca.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE AUTODEMASCÁ mă autodemásc intranz. A se demasca singur. /auto- + a (se) demasca
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTODEMASCÁ vb. I. refl. A se demasca singur. [P.i. autodemásc. / < auto¹ + demasca].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTODEMASCÁ vb. refl. a se demasca singur. (< auto¹- + demasca)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTODEMASCÁ, autodemásc, vb. I. Refl. A se demasca singur. – Din auto¹- + demasca.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTODEMASCÁ vb. a se demasca, a se trăda. (S-a ~ fără să vrea.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

autodemascá vb. (sil. a-u-) → demasca
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink