AUTOCUNOÁȘTE, autocunósc, vb. III. Refl. A se cunoaște prin autoobservare. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + cunoaște.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCUNOÁȘTE vb. III. refl. A-și cunoaște propria persoană. [< auto¹- + cunoaște].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCUNOÁȘTE vb. refl. a-și cunoaște propriul eu, propriile aspirații. (< auto¹- + cunoaște)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autocunoáște vb. (sil. a-u-) → cunoaște
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink