AUTOCÓRĂ, autocore, s. f., adj. (Plantă) care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Pr.: a-u-] – Din germ. Autochore.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCÓRĂ ~e f. Plantă care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. /<fr. autochore, germ. Autochore
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCÓRĂ adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe se răspândesc fără intervenția factorilor externi. (< fr. autochore)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autocóră s. f., adj. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autocórei; pl. autocóre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCÓR, -Ă adj., s.f. (Plantă) care împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Cf. fr. autochore, it. autocoro].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink