AUTOCONTRÓL, autocontroale, s. n. Control exercitat asupra propriei sale persoane. [Pr.: a-u-] – Auto1- + control.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOCONTRÓL s.n. Control asupra calităților și faptelor proprii. ♦ Operație de control al unei mașini de calculat. [Cf. fr. autocontrôle, it. autocontrollo, engl. selfcontrol].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOCONTRÓL s. n. 1. control asupra calităților și activității proprii. 2. operație de control intern al unei mașini de calculat; selfcontrol. (după engl. self-controll)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autocontról s. n. (sil. a-u-), pl. autocontroále
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autocontról s.n. Operațiunea de control asupra propriei activități ◊ „Știți că nu se mai spune autocontrol? Dat la nichelat, termenul a căpătat acum un luciu proaspăt. Ascultați cum sună: selfcontrol. Să-ți muști limba de plăcere, nu alta! Mâine-poimâine o să ne și self-depășim.” I.B. 1 VII 71 p. 3 (din auto1- + control sau calc după engl. self-control; cf. fr. autocontrôle; DMN; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink