AUTOCITÁRE s.f. Faptul de a se autocita. [<autocita].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

autocitáre s. f., pl. autocitări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCITÁ vb. I. refl. A se cita pe sine însuși. [< it. autocitare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOCITÁ vb. refl. a se cita pe sine însuși, din propria operă. (< it. autocitare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autocitá vb. → cita
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink