AUTOANALÍZĂ, autoanalize, s. f. Analiză a propriei personalități (și conștiințe). ♦ Spec. Introspecție.[Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + analiză.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOANALÍZĂ ~e f. Analiză a gândurilor, a sentimentelor proprii. /auto + analiză
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOANALÍZĂ s.f. Analiză a propriilor calități și defecte. [auto1- + analiză].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOANALÍZĂ s. f. analiză a propriilor trăiri, cu scopul realizării unei imagini generale despre sine. ◊ introspecție. (< fr. auto-analyse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoanalíză s. f. (sil. a-u-to-a-) → analiză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOANALIZÁ, autoanalizez, vb. I. Refl. A-și face autoanaliza. ♦ Spec. A se supune introspecției. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + analiza.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOANALIZÁ vb. I. refl. A-și analiza propriile calități și defecte. [< auto1- + analiza].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOANALIZÁ vb. refl. a-și face autoanaliza. ◊ a se supune introspecției. (< auto1- + analiza)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoanalizá vb. (sil. a-u-to-a-) → analiza
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink