AUTOADMINISTRÁRE s. f. Faptul de a se autoadministra. [Pr.: a-u-to-ad-] – V. autoadministra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOADMINISTRÁRE s.f. Acțiunea de a se autoadministra. [< autoadministra].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoadministráre s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autoadministrării
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOADMINISTRÁ, autoadministrez, vb. I. Refl. A se administra prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-ad-] – Auto1- + administra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE AUTOADMINISTRÁ mă ~éz intranz. A se administra prin mijloace proprii. /auto- + a administra
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOADMINISTRÁ vb. I. refl. A se (a-și) administra prin mijloace proprii. [P.i. -rez. / < auto1- + administra].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOADMINISTRÁ vb. refl. a se administra prin mijloace proprii. (< auto1- + administra)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOADMINISTRÁ, autoadministrez, vb. I. Refl. A se administra prin mijloace proprii. – Din auto1- + administra.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoadministrá vb. (sil. a-u-to-ad-), ind. prez. 1 sg. autoadministréz, 3 sg. și pl. autoadministreáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink