autoadaptáre s. f. (sil. a-u-to-a-), g. -d. art. autoadaptării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOADAPTÁ, autoadaptez, vb. I. Refl. A se adapta fără ajutorul cuiva. [Pr.: a-u-to-a] – Auto¹- + adapta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOADAPTÁ vb. refl. a se adapta prin eforturi proprii. (< auto¹- + adapta)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autoadaptá vb. (sil. a-u-to-a-), ind. prez. 1 sg. autoadaptéz, 3 sg. și pl. autoadapteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

autoadaptá vb.refl. I A se adapta prin eforturi proprii ◊ „Mașinile electronice de calcul pot să prevadă timpul probabil, să întocmească rezumatele unor cărți, să compună muzică, precum și să înmagazineze experiențe noi, adică se pot autoadapta și autoeduca.” Cont. 17 VIII 62 p. 7 (din auto1- + adapta; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink