AUTOACCIDENTÁ, autoaccidentez, vb. I. Refl. A se accidenta involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – Auto¹- + accidenta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOACCIDENTÁ vb. I. refl. A se accidenta singur. [Pron. a-u-to-ac-. / auto¹- + accidenta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOACCIDENTÁ vb. refl. a se accidenta involuntar. (< auto¹- + accidenta)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

autoaccidentá vb. (sil. a-u-to-ac-) → accidenta
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink