AUTENTIFICÁ, autentífic, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic; a legaliza. [Pr.: a-u-] – După fr. authentifier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A AUTENTIFICÁ autentífic tranz. (acte, scrisori, semnături) A califica drept autentic (aplicând o ștampilă); a face să fie valabil; a certifica; a legaliza. /<fr. authentifier, germ. authentifizieren
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTENTIFICÁ vb. I. tr. A face ca un act să devină autentic, a-i da caracter de autenticitate. [Pron. a-u-, p.i. autentífic. / cf. fr. authentifier, germ. authentifizieren].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTENTIFICÁ vb. tr. a face ca un act să fie autentic. (după fr. authentifier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTENTIFICÁ, autentífic, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic, a învesti un act cu formele legale. V. legaliza. [Pr.: a-u-] – După fr. authentifier.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTENTIFICÁ vb. v. legaliza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

autentificá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. autentífic, 3 sg. și pl. autentífică
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*autentífic, a -á v. tr. (d. autentic și -fic ca´n modific; fr. authentiquer, germ. authentifizieren). Fac autentic, legalizez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink