AUGURÁ vb. I. tr. (Italienism) A prevesti, a prezice. ♦ A ura. [< it. augurare, cf. fr. augurer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUGURÁ vb. tr. a da semne de bun augur; a prezice. (< lat., it. augurare, fr. augurer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
augurá vb., ind. prez. 1 sg. auguréz, 3 sg. și pl. augureáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*au- și aŭguréz v. tr. (lat. áuguro, -áre, urez, și áuguror, -ári, prezic. V. urez, inaugurez). Urez: augurez cuĭva victorie. Prezic, deduc: ce să augurez din asta?
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
augurá vb. I A da semne de bun augur ◊ „Nu vrem să ne reamintim cum și când și-a început Teatrul Național stagiunea anului trecut, dar anul acesta o recuperează în ritm năvalnic; iată-l, în mai puțin de două săptămâni, la a treia premieră [...] Augurând astfel, să sperăm, pentru întreaga stagiune.” R.l. 7 X 77 p. 2 //din it. augurare; DN3//
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink