AUDIOMETRÍE s. f. Măsurare a acuității auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [Pr.: a-u-di-o-] – Din fr. audiométrie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUDIOMETRÍE f. Metodă de măsurare a acuității auditive a unei persoane cu ajutorul audiometrului. /<fr. audiometre
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUDIOMETRÍE s.f. Metodă de măsurare a acuității auditive ; acumetrie. [Pron. a-u-di-o-, gen. -iei. / < fr. audiométrie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUDIOMETRÍE s. f. metodă de măsurare a acuității auditive; acumetrie. (< fr. audiométrie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
audiometríe s. f. (sil. a-u-di-o-me-tri-e), art. audiometría, g.-d. art. audiometríei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUDIOMETRIE tehnică de măsurarea a acuității auditive a unei persoane. După natura sunetului întrebuințat audiometria poate fi: tonală și vocală. Audiometria tonală este întrebuințată în aviație pentru controlul auzului piloților sau a altor categorii de personal navigant sau nenavigant.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink