AUBÁDĂ s.f. Poezie lirică medievală care se recita în zori. [Pron. o-ba-, pl. -de. / < fr., prov. aubade, cf. aube – zori de zi].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUBÁDĂ s. f. alboradă. (< fr. aubade)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aubade (cuv. fr. [obad]; ‹ aube „zori”; echiv. sp. alborada*). Inițial, cântec de trubaduri* despre despărțirea îndrăgostiților în zori (v. alba). În sec. 17-18, muzică executată dimineața, eventual sub ferestrele unui personaj de vază sau la ceremonia sculării lui. E opusul serenadei*. Ulterior, unii compozitori (Bizet, Lalo, Rimsky-Korsakov, Enescu) au început să aplice termenul de a. unor piese cu caracter idilic dar fără o funcție anume.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink