ATRACTÍV, -Ă, atractivi, -e, adj. Atrăgător. – Din fr. attractif, lat. attractivus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ATRACTÍV ~ă (~i, ~e) Care atrage; atrăgător; captivant. Carte ~ă. [Sil. a-trac-] /<fr. attractif, lat. attractivus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ATRACTÍV, -Ă adj. Atrăgător, captivant; distractiv; atracțios. [Cf. fr. attractif, lat. attractivus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ATRACTÍV, -Ă adj. atrăgător, captivant; atracțios. (< fr. attractif, lat. attractivus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ATRACTÍV, -Ă, atractivi, -e, adj. Atrăgător, captivant. – Fr. attractif (lat. lit. attractivus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ATRACTÍV adj. atrăgător, plăcut, (rar) atracțios. (Un spectacol ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Atractiv ≠ respingător
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

atractív adj. m. (sil. -trac-), pl. atractívi; f. sg. atractívă, pl. atractíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*atractív, -ă adj. (lat. attractivus). De atracțiune, atrăgător: forța atractivă a magnetuluĭ. Fig. Simpatic: persoană atractivă. V. respingător.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink