ATELÁJ, atelaje, s. n. Ansamblu format din animalele de tracțiune și harnașamentul acestor animale; (impr.) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul). – Din fr. attelage.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ATELÁJ ~e n. 1) Animalele de tracțiune împreună cu harnașamentul necesar. 2) Echipament de legătură între două vehicule. /<fr. attélage
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ATELÁJ s.n. 1. Pereche de animale de tracțiune înhămate cu harnașamentul necesar. ♦ Fel de a înhăma animalele de tracțiune. 2. Echipamentul de legătură dintre două vehicule. [< fr. attelage].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ATELÁJ s. n. 1. animalele de tracțiune înhămate la un vehicul și harnașamentul necesar. 2. harnașament pentru caii unui atelaj (1). 3. echipament de legătură dintre două vehicule. 4. figură de stil, prin coordonarea unui termen concret cu unul abstract. (< fr. attelage)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ATELÁJ, atelaje, s. n. 1. Pereche (sau perechi) de animalele de tracțiune, cu harnașamentul necesar; (impr.) animalele împreună cu vehiculul pe care îl trag (sau numai vehiculul). 2. Echipamentul de legătură dintre două vehicule. – Fr. attelage.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ateláj (ateláje), s. n. – Ansamblu format din animale de tracțiune. – Var. (înv.) atelagiu. Fr. attelage.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ateláj s. n., pl. ateláje
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*ateláj n., pl. e (fr. attelage). Barb. Înhămătură.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
atelaj, atelaje, s. n. (glum.) iubită, amantă
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink