ASURZITÓR, -OÁRE, asurzitori, -oare, adj. (Despre zgomote sau surse de zgomote) Care asurzește; p. ext. extrem de intens, de puternic. – Asurzi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ASURZITÓR asurzitoáre (asurzitóri, asurzitoáre) (despre un zgomot, un sunet) Care asurzește; intens; puternic. /a asurzi + suf. ~itor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ASURZITÓR, -OÁRE, asurzitori, -oare, adj. (Despre un zgomot sau despre sursa zgomotului) Care asurzește. – Din asurzi + suf. -(i)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

asurzitór adj. m., pl. asurzitóri; f. sg. și pl. asurzitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink