7 definiții pentru astrolab (pl. -i), astrolab (pl. -uri), astrolab (pl. -e)   declinări

ASTROLÁB, astrolabi, s. m. 1. Instrument folosit pentru măsurarea poziției aștrilor și a înălțimii lor deasupra orizontului. 2. Vechi instrument pentru măsurarea unghiurilor. – Din fr. astrolabe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ASTROLÁB s.n. Instrument pentru măsurarea poziției aștrilor și a înălțimii lor deasupra orizontului. [Pl. -be, -buri. / < fr. astrolabe, cf. it. astrolabio < gr. astron – astru, lambanein – a lua].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ASTROLÁB s. n. 1. vechi instrument pentru măsurarea unghiurilor. 2. instrument pentru măsurarea înălțimii aștrilor deasupra orizontului. (< fr. astrolabe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ASTROLÁB, astrolabi, s. m. 1. Instrument folosit pentru măsurarea poziției aștrilor și a înălțimii lor deasupra orizontului. 2. Vechi aparat de măsurat unghiuri. – Fr. astrolabe.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

astroláb (-be), s. n. – Instrument pentru măsurarea poziției aștrilor. Gr. ἀστρολάβος (sec. XVII, cf. Gáldi 155) și mod. din fr. astrolabe.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

astroláb (instrument) s.m., pl. astrolábi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*astroláb n., pl. e (vgr. astrolábon [órganon, organ], d. ástron, stea, și lambáno, ĭaŭ). Astr. Instrument cu care se măsura odată înălțimea stelelor deasupra orizontuluĭ. Planisfer al ceruluĭ saŭ al pămîntuluĭ. – La Cant. astrolav (după ngr.). V. cínie, teodolit.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink