ASPIRATÓR, -OÁRE, aspiratori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care aspiră (1). 2. S. n. Aparat pentru aspirarea fumului, a prafului, a gazelor etc. – Din fr. aspirateur.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ASPIRATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre aparate,apă, praf etc.) Care aspiră (aer, apă, praf etc.). /<fr. aspirateur
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ASPIRATÓR, -OÁRE adj. Care aspiră (aer, apă etc.). // s.n. Aparat care aspiră fumul, praful, gazele nocive etc. [Cf. fr. aspirateur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ASPIRATÓR, -OÁRE I. adj. care aspiră (I, 1, 2). II. s. n. aparat care aspiră fumul, praful, gazele nocive etc. (< fr. aspirateur)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ASPIRATÓR1, aspiratoare, s. n. Aparat pentru aspirarea fumului, a prafului, a gazelor etc. – După fr. aspirateur.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ASPIRATÓR2, -OÁRE, aspiratori, -oare, adj. Care aspiră (1). – După fr. aspirateur.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aspiratór adj. m., pl. aspiratóri; f. sg. și pl. aspiratoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aspiratór s. n., pl. aspiratoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
drágă-aspiratoáre s.f. (tehn.) Dragă cu funcție de aspirator ◊ „O dragă-aspiratoare, capabilă să aspire câteva tone de nisip pe oră.” I.B. 7 VIII 67 p. 4 (după fr. drague aspirante / aspiratrice; D.Tr., DTP)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aspirator de gagici expr. mașină de lux
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink