ASÍN, asini, s. m. (Rar) Măgar. – Lat. asinus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍN ~i m. Animal domestic din familia calului, dar mai mic decât acesta, cu păr de culoare cenușie, cu capul mare și urechi lungi, cu coamă bogată, folosit ca animal de povară și de tracțiune; măgar. /<lat. asinus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍN, asini, s. m. Măgar. – Lat. asinus.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍN s. v. măgar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asín (asíni), s. m. Măgar. – Var. (înv.) asen, asîn. – Istr. Ǫsir. Lat. ăsĭnus, al cărui rezultat normal a fost ásîn (Pușcariu 135; REW 704; Candrea-Dens., 100; DAR). Cuvînt curent în sec. XVI-XVIII, a fost înlocuit de măgar și reactualizat, deși fără forță, de unii scriitori din sec. XIX, cu forma latinizată. Forma f., asină, s. f. (înv., măgăriță), poate reda direct lat. asĭna, cf. it. asina, sp., port. asna.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

asín s. m., pl. asíni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ásin și ásen m. (lat. ásinus, it. ásino, fr. âne, sp. pg. asno). Vechĭ. Măgar. – Azĭ e introdus ĭar, dar ca neologizm [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IARBA ASÍNULUI s. v. luminiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPINUL-ASÍNULUI s. v. păliur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink