ASIMPTÓTĂ, asimptote, s. f. (Mat.) Linie (dreaptă) de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge niciodată la o distanță finită. – Din fr. asymptote.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ASIMPTÓTĂ ~e f. mat. Dreaptă de care se apropie o curbă, fără a o atinge în spațiul finit. /<fr. asymptote
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ASIMPTÓTĂ s.f. Dreaptă de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge decât la infinit. [< fr. asymptote, cf. gr. asymptotos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ASIMPTÓTĂ s. f. dreaptă față de care se apropie o curbă, fără însă a o atinge niciodată. (< fr. asymptote)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ASIMPTÓTĂ, asimptote, s. f. Linie (dreaptă) de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge niciodată la o distanță finită. – Fr. asymptote (< gr.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

asimptótă s. f. (sil. -simp-), pl. asimptóte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*asimptótă f., pl. e (vgr. asýmptotos, care nu coincide, d. a 6 și sympípto, coincid. V. simptomă). Geom. Linie dreapta care se apropie constant de o curbă fără s´o poată ajunge vre-odată. V. limită.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink