ASFIXIÁNT ~tă (~ți, ~te) Care asfixiază; sufocant. Gaz ~. [Sil. -xi-ant] /<fr. asphyxiant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ASFIXIÁNT, -Ă adj. Care provoacă asfixie; sufocant, înăbușitor. [Cf. fr. asphyxiant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ASFIXIÁNT, -Ă adj., s. m. (gaz) care provoacă asfixie; sufocant. (< fr. asphyxiant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ASFIXIÁNT, -Ă, asfixianți, -te, adj. Care provoacă asfixie; înnăbușitor, sufocant. [Pr.: -xi-ant] – Fr. asphyxiant.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ASFIXIÁNT adj. înăbușitor, înecăcios, sufocant, (rar) înecător, (înv.) nădușitor. (Un aer ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asfixiánt adj. m. (sil. -xi-ant), pl. asfixiánți; f. sg. asfixiántă, pl. asfixiánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*asfixiánt, -ă adj. (fr. asphyxiant). Care asfixiază.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink