ARTIMÓN, artimonuri, s. n. Catarg de la pupa unei nave cu pânze care are mai multe catarge. [Pl. și: artimoane] – Din fr. artimon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ARTIMÓN s.n. Catargul de la pupă al unei nave. [Pl. -onuri, -oane. / cf. fr. artimon, it. artimone].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARTIMÓN s. n. catarg de la pupă al unei nave. (< fr. artimon, it. artimone)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

artimón s.n., pl. artimónuri / artimoáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*artimón n., pl. oane (fr. artimon, it. artimóne). Mar. Catargu din apoĭ al corăbiiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink