ARISTO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „nobil”. [Cf. fr. aristo-, gr. aristos – cel mai bun].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARISTO- elem. „nobil”. (< fr. aristo-, cf. gr. aristos)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARÍSTĂ s.f. (Bot.) Țeapă de la spicele anumitor graminee. [< lat. arista].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARÍSTĂ s. f. formație alungită, țepoasă, cu care se termină frunzele sau unele piese florale la graminee. (< lat. arista)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arístă s. f., g.-d. art. arístei; pl. aríste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARÍSTĂ (‹ lat. arista „spic”) s. f. (BOT.) Organ filiform, tare, care ia naștere din vîrful sau din spatele paleii sau al glumei (ex. la ovăz, la grîu).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink