8 definiții pentru aril (chim.; -i), aril (bot.; -e)   declinări

ARÍL s. m. (Chim.) Radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. aryle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

ARÍL s.m. Radical derivat de la o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen din moleculă. [< fr. aryle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARÍL s.n. (Bot.) Îmbrăcămintea externă, cărnoasă a fructelor; arilod. [< fr. arille, cf. lat. arillus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARÍL1 s. m. radical organic monovalent derivat de la o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (< fr. aryle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ARÍL2 s. n. înveliș cărnos, viu colorat, al unor semințe. (< fr. arille)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ARÍL s. n. Radical care derivă de la o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen din moleculă. – Fr. aryl.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Încadrarea ca s.n. este probabil greșită. - gall

aríl (chim.) s. m., pl. aríli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aríl (bot.) s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink