ARHAIZÁRE, arhaizări, s. f. Acțiunea de a arhaiza și rezultatul ei. [Pr.: -ha-i-] – V. arhaiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ARHAIZÁRE s.f. Acțiunea de a arhaiza și rezultatul ei. ♦ Procedeu de folosire a cuvintelor, formelor fonetice sau gramaticale ieșite din uzul curent. [< arhaiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

arhaizáre s. f. (sil. -ha-i- ), g. -d. art. arhaizării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARHAIZÁ, arhaizez, vb. I. Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic (stilului, limbii etc.). [Pron.: -ha-i-] – Din arhaic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

ARHAIZÁ vb. I. tr. (Rar) A da un caracter învechit, arhaic limbii, stilului etc. [< arha(ic) + -iza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ARHAIZÁ vb. tr. a da un caracter arhaic limbii, stilului etc. (< fr. archaïser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ARHAIZÁ, arhaizez, vb. I. Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic limbii, stilului etc. prin folosirea unor elemente lingvistice vechi. – Din arhaic.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

arhaizá vb. (sil. -ha-i-), ind. prez. 1 sg. arhaizéz, 3 sg. și pl. arhaizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*arhaizéz v. tr. (vgr. arhaĭzo). Dau aparență de lucru vechĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink