ARGENTÍT s. n. Minereu de argint care cristalizează în sistemul cubic sau rombic, în cristale cenușii. – Din fr. argentite.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARGENTÍT n. Minereu de argint. /<fr. argentit, germ. Argentit
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARGENTÍT s.n. (Geol.) Minereu constând din sulfură naturală de argint care cristalizează în sistemul cubic în cristale cenușii; argirit. [Cf. fr. argentite, germ. Argentit].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARGENTÍT s. n. argirit; argiroză (1). (< fr. argentite)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARGENTÍT s. n. Minereu de argint care cristalizează în sistemul cubic, în cristale cenușii. – Fr. argentite.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARGENTÍT s. (MIN.) acantit, argiroză.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
argentít s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARGENTÍT (‹ fr. {i}), s. n. Sulfură naturală de argint de culoare cenușiu-negricioasă, cu luciu metalic, întîlnită în zona de cimentație a zăcămintelor filoniene hidrotermale de galenă. Constituie principalul minereu de argint.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink