ARAMEÁN, -Ă, aremeeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Populații semitice nomade care au trăit în antichitate în Palestina, Siria și Mesopotamia; (și la sg.) persoană care aparține uneia dintre aceste populații. 2. Adj. Care aparține arameenilor (1), privitor la arameeni. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de arameeni (1); arameică. [Pr.: -me-an] – Din fr. araméen.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

arameán, -ă adj. Arameic. (< fr. araméen, sem. aramaik)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

arameán s. m., adj. m. (sil. -me-an-), pl. araméeni; f. sg. arameánă, pl. araméene
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink