APROVIZIONÁRE, aprovizionări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) aproviziona. 2. Serviciu dintr-o întreprindere care se ocupă cu aprovizionarea (1). [Pr.: -zi-o-] – V. aproviziona.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁRE ~ări f. 1) v. A APROVIZIONA. 2) Secție, serviciu care se ocupă cu procurarea unor materiale, bunuri de consum etc. /v. a aproviziona
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) aproviziona; procurare de resurse alimentare, industriale etc. 2. Instituție, serviciu care se ocupă cu aprovizionarea (1). [< aproviziona].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) aproviziona. 2. serviciu într-o întreprindere sau instituție care se ocupă cu aprovizionarea (1). (< aproviziona)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁRE, aprovizionări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) aproviziona; procurare de resurse alimentare, industriale etc. 2. Serviciu dintr-o întreprindere care se ocupă cu aprovizionarea (1). [Pr.: -zi-o-]
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aprovizionáre s. f. (sil. -pro-, -zi-o-), g.-d. art. aprovizionării; pl. aprovizionări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*aprovizionáre f. Acțiunea de a aproviziona.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁ, aprovizionez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) asigura, a(-și) procura (pentru un timp oarecare) hrană, provizii, materiale etc. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. approvisionner.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A APROVIZIONÁ ~éz tranz. (mașini, instalații, întreprinderi etc. ) A asigura cu proviziile necesare pentru funcționare sau pentru activitate; a alimenta. [Sil. a-pro-vi-zi-o-] /<fr. approvisionner
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁ vb. I. 1. tr. A asigura din timp, a furniza provizii, muniții, mărfuri, materii prime etc. 2. refl. A-și face provizii; a lua provizii. [Pron. -zi-o-. / < fr. approvisionner].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁ vb. I. tr. a asigura din timp, a furniza provizii, muniții, mărfuri. II. refl. a-și face provizii. (< fr. approvisionner)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁ, aprovizionez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) asigura din timp cele necesare satisfacerii nevoilor materiale; a(-și) procura materiale, provizii. [Pr.: -zi-o-] – Fr. approvisionner.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APROVIZIONÁ vb. (pop.) a (se) chivernisi, (înv.) a (se) proviziona. (Se ~ pentru iarnă.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aprovizioná vb. (sil. -pro-, -zi-o-), ind. prez. 1 sg. aprovizionéz, 3 sg. și pl. aprovizioneáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*aprovizionéz v. tr. (fr. approvisionner). Procur proviziunĭ. V. refl. Îmĭ procur proviziunĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aprovizioná vb. I (fin.) A depune bani într-un cont ◊ „Nicu nu și-a mai aprovizionat contul cam de multă vreme.” (din fr. aprovisionner)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink