8 definiții pentru «apreta»   conjugări

APRETÁ, apretez, vb. I. Tranz. A aplica un apret, a trata cu apret; a scrobi. – Din fr. apprêter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

A APRETÁ ~éz tranz. 1) (rufe, țesături sau fire textile) A clăti cu apret, pentru a da rigiditate și aspect; a scrobi. 2) (piei tăbăcite) A trata cu apret. /<fr. apprêter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

APRETÁ vb. I. tr. A trata cu un apret (țesături, fibre textile sau piei); a scrobi. [< fr. apprêter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

APRETÁ vb. tr. a trata cu apret; a scrobi. (< fr. apprêter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

APRETÁ, apretez, vb. I. Tranz. 1. A supune țesăturile (sau firele) textile unei operații fizico-chimice pentru a le da asprime, rigiditate, luciu etc.; a scrobi. 2. A aplica un apret pe suprafața pieilor pentru a le îmbunătăți lustrul, rezistența la lumină, la frecare etc. – Fr. apprêter.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

APRETÁ vb. a scrobi, (reg.) a aspri, a mânji, (Mold. și Bucov.) a crohmăli. (~ rufele.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

apretá vb. (sil. -pre-), ind. prez. 1 sg. apretéz, 3 sg. și pl.apreteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

apreta, apretez, vb. 1. a bate. 2. a fura
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink