APÓRT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din fr. apporte (< apporter).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
romac
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT2, aporturi, s. n. Contribuție materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acțiune comună. – Din fr. apport (< apporter).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
romac
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT1 interj. (se folosește pentru a îndemna câinii să aducă vânatul sau un lucru aruncat). /<fr. apporte
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT2 ~uri n. Contribuție adusă de cineva la realizarea unei acțiuni comune. /<fr. apport
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT interj. Strigăt folosit mai ales la vânătoare pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât. [< fr. apporte < apporter – a aduce].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT s.n. Contribuție a unei persoane sau a unei colectivități la o întreprindere, la o acțiune. ♦ Capital cu care cineva contribuie la o societate pe acțiuni. [< fr. apport].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT2 s. n. 1. contribuție a unei persoane sau colectivități la o întreprindere, la o acțiune comună. 2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică. ◊ capital cu care un acționar contribuie la o societate pe acțiuni. (< fr. apport)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT1 interj. (pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât) adu! caută! (< fr. apporte)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT2, aporturi, s. n. Contribuție (de muncă, de luptă etc.) a unei persoane sau a unei colectivități. ♦ (În economia capitalistă) Parte de capital adusă într-o societate pe acțiuni de fiecare dintre membrii ei. – Fr. apport.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT1 interj. (Franțuzism) Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Fr. apporte.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APÓRT s. v. contribuție.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
apórt (apórturi), s. n. – Contribuție. Fr. apporter „a aduce” și der. săi. – Der. aport, interj. (strigăt cu care se poruncește cîinilor de vînătoare); aporta, vb. (despre cîini, a aduce vînatul).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
apórt interj.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
apórt s. n., pl. apórturi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*1) apórt n., pl. urĭ (fr. apport). Com. Cotă contribuțiune, partea adusă de un asociat într' o întreprindere.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*2) apórt interj. (fr. aporte! adă!). Strigăt pin [!] care se poruncește unuĭ cîne [!] să aducă ceva. Acest cîne face aport, aduce ce-ĭ porunceștĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink