ANÚRĂ, anure, s. f. (La pl.) Ordin de amfibieni lipsiți de coadă în stadiul de adult, cu membrele adaptate pentru salt; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. anures.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÚRĂ ~e f. 1) la pl. Ordin de amfibieni fără coadă și cu picioarele adaptate pentru sărit (reprezentant: broasca). 2) Animal din acest ordin. /<fr. anoures
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anúră s. f., pl. anúre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÚRE s.f.pl. Ordin de batracieni fără coadă, cuprinzând broaștele; (la sg.) animal din acest ordin. [Sg. anură. / < fr. anoures, cf. gr. an – fără, oura – coadă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÚRE s. f. ordin de batracieni fără coadă: broaștele. (< fr. anoures)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink