ANTROPOLÁTRU, -Ă s.m. și f. Cel care adoră o divinitate în forme umane. ♦ Cel care adoră și divinizează omul. [< fr. anthropolâtre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTROPOLÁTRU, -Ă s. m. f. 1. cel care divinizează omul. 2. cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane. (< fr. anthropolâtre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

antropolátru s. m., pl. antropolátri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink