ANTIELECTRÓN, antielectroni, s. m. Pozitron. [Pr.: -ti-e-] – Anti- + electron.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Am corectat genul (în DEX apare s. n.). - gall

ANTIELECTRÓN ~i m. Particulă elementară cu sarcină electronică pozitivă și cu masa egală cu a electronului; pozitron. /<fr. antiélectron
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIELECTRÓN s.m. Pozitron. [< fr. antielectron].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIELECTRÓN s. m. pozitron. (< fr. antielectron)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTIELECTRÓN s. v. pozitron.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

antielectrón s. m. (sil. -ti-e-), pl. antielectróni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Indicația s.n. este evident greșită! - gall

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

antielectrón s.m. (fiz.) Element constitutiv al corpurilor încărcat cu electricitate pozitivă, pozitron ◊ „Electronului îi corespunde antielectronul, cu aceeași masă, dar cu sarcină electrică pozitivă și nu negativă.” Sc. 14 XII 63 p. 4 (din fr. antiélectron; DF; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink