ANTECESÓR, -OÁRE, antecesori, -oare, s. m. și f. Predecesor, premergător. – Din it. antecessore, lat. antecessor, -oris.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTECESÓR ~i m. Persoană care a precedat pe cineva într-o funcție, într-un domeniu de activitate; predecesor; premergător. /<it. antecessore, lat. antecessor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTECESÓR, -OÁRE s.m. și f. Predecesor, premergător. [Cf. lat. antecessor, it. antecessore].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTECESÓR, -OÁRE s. m. f. predecesor. (< it. antecessore, lat. antecesor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTECESÓR, -OÁRE, antecesori, -oare, s. m. și f. Predecesor, premergător. – It. antecessore (lat. lit. antecessor, -oris).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTECESÓR s. v. predecesor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

antecesór s. m., pl. antecesóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*antecesór, -oáre s. (lat. ante-cessor, d. ante-cédere, -cessum, a preceda. V. cedez. Predecesor, care a existat în ainte [!] de altu.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

antecesoáre s. f., g.-d. art. antecesoárei; pl. antecesoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink