7 definiții pentru anroba (1 anrobez), anroba (1 anrob), anrobare   conjugări / declinări

ANROBÁRE s. f. Amestecare a unui material granular cu un liant. – Cf. fr. enrober.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANROBÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a anroba. ♦ Amestecare a unui material granular cu un liant, acoperind granulele cu un strat subțire de liant. [< anroba]
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

anrobáre s. f., g.-d. art. anrobắrii
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

anrobáre s. f., g.-d. art. anrobării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANROBÁ vb. I. tr. (Liv.) A acoperi cu un strat protector, a înveli, a îmbrăca (alimente, medicamente etc.) ; a îngloba. [< fr. enrober].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANROBÁ vb. tr. 1. a acoperi cu un strat protector; a îngloba. 2. a amesteca un material granular cu un liant. (< fr. enrober)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

anrobá vb., ind. prez. 3 sg. anróbă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink