ANGELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori alb-verzui, a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Angelica archangelica); 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var.: anghelícă s. f.] – Din ngr. anghélika.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGELÍCĂ f. 1) Plantă erbacee aromatică cu tulpina ramificată și cu flori albe-verzui, a cărei rădăcină se folosește în farmaceutică. 2) Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var. anghelică] /<lat. angelika, fr. angélique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGELÍCĂ s.f. Plantă aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. [< fr. angélique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGELÍCĂ s. f. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. (< fr. amgélique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

angelícă / anghelícă s. f., g.-d. art. angelícii / anghelícii
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

angelícă (angelíci), s. f. – Plantă (Archangelica officinalis). – Var. anghelică, anghelină. Lat. angelica (sec. XIX); var. din ngr. ἀγγέλιϰα (Candrea). Din aceeași familie face parte angelic, adj., din fr. angélique, it. angelico.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

angelícă / anghelícă s. f., g.-d. art. angelícii / anghelícii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

angelícă s. f., pl. angelice
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGÉLIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de îngeri; îngeresc. /<fr. angélique, lat. angelicus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGÉLIC, -Ă adj. Îngeresc, (ca) de înger. [Cf. fr. angélique, it. angelico, lat. angelicus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGÉLIC, -Ă adj. îngeresc, (ca) de înger. ◊ (fig.) serafic, nobil, pur. (< fr. angélique, lat. angelicus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGÉLIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. – Fr. angélique (lat. lit. angelicus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANGÉLIC adj. v. îngeresc, serafic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Angelic ≠ demonic, diabolic, mefistofelic
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

angélic adj. m., pl. angélici; f. sg. angélică, pl. angélice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*angélic, -ă adj. (lat. angélicus, vgr. angelikós). Rar. Îngeresc. Adv. Îngerește. S. f., pl. e și ĭ. Bot. Buciniș (archangélica officinális și angélica archangélica).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink