ANÉX, -Ă, anecși, -xe, adj. Atașat unui lucru (principal); alăturat. – Din fr. annexe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÉX ~xă (~cși, ~xe) Care ține de anexă; propriu anexei. /<fr. annexe
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÉX, -Ă adj. Alăturat unui lucru (principal). [Pl. -ecși, -exe. / < fr. annexe, cf. lat. annexus – atașat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÉX, -Ă adj. alăturat unui lucru (principal); alăturat. (< fr. annexe, lat. annexus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANÉX adj. 1. v. auxiliar. 2. v. anexat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anéx adj. m., pl. anécși; f. sg. anéxă, pl. anéxe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink