anerisí, anerisésc, vb. IV (înv.) a anula, a desființa
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

anerisí (anerisésc, anerisít), vb. – (Înv.) A anula, a revoca, a contramanda. Ngr. ἀναιρῶ „a anula, a distruge”, aorist ἀναίρησα (Cihac, II, 634; Gáldi 147). Sec. XVIII.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink