ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Cu caracter de anecdotă. 2. S. f. Totalitatea elementelor care formează intriga. – Din fr. anecdotique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANECDÓTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de anecdotă; propriu anecdotei. /<fr. anecdotique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANECDÓTIC, -Ă adj. Cu caracter de anecdotă. [Cf. fr. anecdotique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANECDÓTIC, -Ă I. adj. cu caracter de anecdotă. II. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc. (< fr. anecdotique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -e, adj. Cu caracter de anecdotă. – Fr. anecdotique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

anecdótic adj. m., pl. anecdótici; f. sg. anecdótică, pl. anecdótice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*anecdótic, -ă adj. (d. anecdotă; fr. anecdotique). De anecdote.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink