ANCOMBRÁNT, -Ă adj. (franțuzism) Care încurcă (trecerea); incomod, neplăcut, plicticos. [< fr. encombrant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANCOMBRÁNT, -Ă adj. 1. (despre obiecte) care încurcă trecerea printr-un spațiu; incomodant. 2. (fig.; despre oameni) plictisitor, pisălog. (< fr. encombrant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ancombránt adj. m., pl. ancombránți; f. sg. ancombrántă, pl. ancombránte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink